inopozabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INOPOZÁBIL, -Ă, inopozabili, -e, adj. (Despre un act juridic) Care nu poate fi invocat față de alte persoane și în alte cazuri decât cele determinate de lege; neopozabil. – Din
fr. inopposable.inopozabil (Dicționar de neologisme, 1986)INOPOZÁBIL, -Ă adj. (
Despre o sentință, un act juridic etc.) Care nu este opozabil. [Cf. fr. inopposable].
inopozabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INOPOZÁBIL, -Ă adj. (despre o sentință, un act juridic) care nu este opozabil. (< fr.
inopposable)
inopozabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!inopozábil (i-no-/in-o-) adj. m.,
pl. inopozábili; f. inopozábilă, pl. inopozábile