inorog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INORÓG, inorogi, s. m. Animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta și literatura medievală; licorn. ♦ (Rar) Rinocer. [
Var.:
inoróh s. m.] – Din
sl. inorogŭ.inorog (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)inoróg (inorógi), s. m. –
1. Unicorn. –
2. Rinocer.
Sl. inorogŭ, traducerea
gr. μονόϰερως „unicorn” (Miklosich,
Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 148).
inorog (Dicționaru limbii românești, 1939)inoróg m. (vsl.
inorogŭ, d.
inŭ, unu, și
rogŭ, corn: sîrb.
inorog. V.
inoc, roșcovă).
Vechĭ. În poveștĭ, cal c´un corn în frunte. Rinocer. Narval saŭ dinte de narval. – Și
-óc (Maĭorescu, Critice, ed. II, 1, 370).
inorog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inoróg s. m.,
pl. inorógiinorog (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inorog m. animal fabulos de forma calului cu un corn drept în frunte. [Slav. INOROGŬ, unicorn].