inorganic (Dicționar de neologisme, 1986)INORGÁNIC, -Ă adj. (
Rar) Anorganic. [Cf. fr.
inorganique].
inorganic (Marele dicționar de neologisme, 2000)INORGÁNIC, -Ă adj. anorganic. (< fr.
inorganique)
inorganic (Dicționaru limbii românești, 1939)*inorgánic, V.
anorganic.inorganic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!inorgánic (rar)
(i-nor-/in-or-) adj. m.,
pl. inorgánici; f. inorgánică, pl. inorgániceinorganic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inorganic a. se zice de corpurile cari nu sunt organizate și deci nu trăiesc ca animalele și vegetalele.