inoportunitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INOPORTUNITÁTE s. f. Faptul de a fi inoportun; neoportunitate. – Din
fr. inopportunité.inoportunitate (Dicționar de neologisme, 1986)INOPORTUNITÁTE s.f. (
Rar) Însușirea de a fi inoportun. [Cf. fr.
inopportunité].
inoportunitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INOPORTUNITÁTE s. f. însușirea de a fi inoportun. (< fr.
inopportunité)
inoportunitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*inoportunitáte f. (d.
inoportun). Caracteru de a fi inoportun.
inoportunitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!inoportunitáte (i-no-/in-o-) s. f.,
g.-d. art. inoportunitắțiiinoportunitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inoportunitate f. calitatea celor inoportune.