indispunere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDISPÚNERE, indispuneri, s. f. Faptul de
a (
se)
indispune. –
V. indispune.indispunere (Dicționar de neologisme, 1986)INDISPÚNERE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) indispune; indispoziție. [<
indispune].