incitație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCITÁȚIE, incitații, s. f. (
Livr.) Incitare. – Din
fr. incitation, lat. incitatio.incitație (Dicționar de neologisme, 1986)INCITÁȚIE s.f. Incitare; instigare. [Gen.
-iei, var.
incitațiune s.f. / cf. fr.
incitation, lat.
incitatio].
incitație (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCITÁȚIE s. f. incitare. (< fr.
incitation, lat.
incitatio)
incitație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incitáție (-ți-e) s. f.,
art. incitáția (-ți-a), g.-d. art. incitáției; pl. incitáții, art. incitáțiile (-ți-i-)