incita (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCITÁ, incít, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... – Din
fr. inciter, lat.,
it. incitare.incita (Dicționar de neologisme, 1986)INCITÁ vb. I. tr. (
Liv.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... [P.i. 1
incít, 3,6
-tă. / < fr.
inciter, cf. it., lat.
incitare].
incita (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCITÁ vb. tr. 1. a ațâța, a provoca, a instiga la... 2. a provoca un interes viu, stimulativ. (< fr.
inciter, lat.
incitare)
incita (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incitá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
incítă