ilogism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ILOGÍSM s. n. (Rar) Caracterul a ceea ce este ilogic. – Din
fr. illogisme.ilogism (Dicționar de neologisme, 1986)ILOGÍSM s.n. Caracterul a ceea ce este ilogic. [< fr.
illogisme].
ilogism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ILOGÍSM s. n. 1. ilogicitate. 2. lucru ilogic. (< fr.
illogisme)
ilogism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ilogísm (rar)
s. n.ilogism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ILOGÍSM s. n. (Rar) Caracterul a ceea ce este ilogic. — Din
fr. illogisme.