hangan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HANGÁN, hangani, s. m. Soi de porumb de munte cu știuletele mare și cu bobul galben-roșcat. – Din
n. pr. Hangu.hangan (Dicționaru limbii românești, 1939)hangán, -ă adj. (d. orășelu
Hangu, d. ung.
hanga, loc în care nu cresc de cît [!] buruĭene și mărăcinĭ).
Mold. Popușoĭ [!] hanganĭ saŭ și
hăngăneștĭ, un fel de popușoĭ precocĭ între cincŭantinĭ și comunĭ. Odinioară se numeaŭ
hanganĭ niște soldațĭ dintr´un corp de infanterie moldovenească armațĭ cu puștĭ și topoare.
hangan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HANGAN, Mihail (1897-1964,
n. Botoșani), inginer român.
Prof. univ. la București. Contribuții privind comportamentul și calcul structurilor de beton armat („Contracția betonului și influența sa asupra aderenței”, „Construcții de beton armat”, „Poduri industriale de beton armat”).
hangan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hangán (soi de porumb)
s. m.,
pl. hangánihangan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hangan a. Mold. se zice de o varietate precoce de porumb (cultivată în satul Hangu): porumbul hăngănesc are bobul lungăreț și mare, galben roșcat, cu firul scurt și druga mare.