haleală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALEÁLĂ s. f. (
Fam.) Faptul de a mânca (cu lăcomie); (
concr.) ceea ce se mănâncă, mâncare. –
Hali +
suf. -eală.haleală (Dicționar de argou al limbii române, 2007)haleală s. f. sg. mâncare
haleală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)haleálă (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. halélii