hale (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))HÁLE interj. Strigăt cu care se mână sau se alungă unele păsări de curte.
hale (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HALE [heil],
George Ellery (1868-1938), astronom american.
Prov. univ. la Chicago. Unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne. A inventat (1891) spectroheliograful și a construit (1897), la Yerkes, primul telescop-turn din lume. Studii asupra magnetismului solar (a descoperit câmpul magnetic al Soarelui, ciclul solar de 22 de ani și a emis, în 1908, o teorie cu privire la originea petelor solare). Organizatorul observatoarelor de pe munții Wilson și Palomar.
hale (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HALE [heil],
Sir Matthew (1609-1676), jurist englez. Unul dintre marii istorici ai dreptului, cunoscut pentru imparțialitatea sa judecătorească în timpul Revoluției Engleze (1642-1649). Rol important în fundamentarea juridică a Restaurației lui Carol II.
hale (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hále (păsări) (
reg.)
s. f.