halebardă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALEBÁRDĂ, halebarde, s. f. Armă medievală în formă de lance cu un vârf de fier ascuțit, prevăzut pe o parte cu o secure, iar pe partea opusă cu un cârlig. [
Var.:
alebárdă s. f.] – Din
fr. hallebarde.