ghiveci - explicat in DEX

ghiveci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHIVÉCI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ, nisip, mraniță, îngrășăminte chimice etc., în care se plantează răsadurile de legume. 2. Mâncare preparată din tot felul de legume, cu sau fără carne. ♦ Fig. (Peior.) Creație literară, muzicală etc. eterogenă și lipsită de valoare. – Din tc. güvec.

ghiveci (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ghivéci (-ce), s. n. – 1. Glastră. – 2. Oală. – 3. Fel de mîncare tipic pregătit cu carne prăjită și diverse zarzavaturi. – Mr. ghivece. Tc. ǵüveç (Șeineanu, II, 184), cf. ngr. γϰιουβέτσι, bg. geveč. Sensul 3 se folosește la pl. ghiveciuri.

ghiveci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ghivéci¹ (vas) s. n., pl. ghivéce

ghiveci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ghivéci² (mâncare) s. n., pl. ghivéciuri

ghivecĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
ghivécĭ n., pl. urĭ și e (turc. güveğ, strachină). Munt. Saxîĭe, glastră, oală de florĭ. Un fel de mîncare (de carne orĭ de post) din tot felu de legume. Fig. Compozițiune literară cu tot felu de subĭecte (ca fr. potpourri, it. tutti frutti. Cp. cu farsă și sátiră). V. cĭumlec, hîrgăŭ.