ghiborț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GHIBÓRȚ, ghiborți, s. m. Pește de apă dulce, de culoare verde-măslinie, cu capul scurt și cu aripile dorsale
contopite, terminate cu ghimpi
(Acerina cernua). [
Var.:
ghigórț s. m.] –
Et. nec.