friabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRIABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi friabil. [
Pr.:
fri-a-] – Din
fr. friabilité.friabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)FRIABILITÁTE s.f. Calitatea de a fi friabil. [Pron.
fri-a-. / cf. fr.
friabilité].
friabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRIABILITÁTE s. f. proprietatea de a fi friabil. (< fr.
friabilité)
friabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*friabilitáte f. (d.
friabil; fr.
-ilité). Calitatea de a fi friabil.
friabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)friabilitáte (fri-a-) s. f.,
g.-d. art. friabilitắțiifriabilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)friabilitate f. calitatea lucrului friabil.