friabil - explicat in DEX

friabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se fărâmițează, se sparge ușor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis.

friabil (Dicționar de neologisme, 1986)
FRIÁBIL, -Ă adj. Care se poate sfărâma, sparge ușor. [Pron. fri-a-. / cf. fr. friable, lat. friabilis < friare – a sparge].

friabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FRIÁBIL, -Ă adj. (despre materiale) sfărâmicios; casant. (< fr. friable, lat. friabilis)

friabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*friábil, -ă adj. (lat. friabilis, d. friare, a sfărma, a pisa). Fiz. Care se face praf, sfărămicĭos [!]: peatră [!], pămînt friabil.

friabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
friábil (fri-a-) adj. m., pl. friábili; f. friábilă, pl. friábile

friabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
friabil a. care lesne se poate face praf: piatră friabilă.