fiziocratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -ce, adj. Care aparține fiziocrației, privitor la fiziocrație. [
Pr.:
-zi-o-] – Din
fr. physiocratique.fiziocratic (Dicționar de neologisme, 1986)FIZIOCRÁTIC, -Ă adj. Care aparține concepției fiziocraților, privitor la fiziocrați. [< fr.
physiocratique].
fiziocratic (Dicționaru limbii românești, 1939)*fiziocrátic, -ă adj. (d.
fiziocrat). Al fiziocraților.
fiziocratic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fiziocrátic (-zi-o-cra-) adj. m.,
pl. fiziocrátici; f. fiziocrátică, pl. fiziocrátice