fiziognomonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIZIOGNOMÓNIC, -Ă, fiziognomonici, -ce, adj. (
Livr.) De fiziognomonie. [
Pr.:
-zi-o-] – Din
fr. physiognomonique.fiziognomonic (Dicționar de neologisme, 1986)FIZIOGNOMÓNIC, -Ă adj. (
Liv.) Referitor la fiziognomonie. [Pron.
-zi-o-. / < fr.
physiognomonique].