fizician (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIZICIÁN, -Ă, fizicieni, -e, s. m. și
f. Persoană care se ocupă cu studiul fizicii (
4), specialist în fizică. [
Pr.:
-ci-an] – Din
fr. physicien.fizician (Dicționar de neologisme, 1986)FIZICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în fizică. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / cf. fr.
physicien].
fizician (Marele dicționar de neologisme, 2000)FIZICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în fizică. (< fr.
physicien)
fizician (Dicționaru limbii românești, 1939)*fizicián, -ă s. (fr.
physicien). Fizic (persoană care se ocupă de fizică). Cp. cu
critic, istoric, tactic.fizician (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fizicián (-ci-an) s. m.,
pl. fiziciéni (-ci-eni)
fizician (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fizician m. cel ce se ocupă cu fizica și cel versat în această știință.