extremism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTREMÍSM s. n. Atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor. – Din
fr. extrémisme.extremism (Dicționar de neologisme, 1986)EXTREMÍSM s.n. Atitudine (politică) caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale. [< fr.
extrémisme].
extremism (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTREMÍSM s. n. atitudine caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale, rigide, bazată pe ură și intoleranță. (< fr.
extrémisme)
extremism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)extremísm s. n.extremism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTREMÍSM s. n. Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor. — Din
fr. extrémisme.