exobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXOBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază prezența și particularitățile formelor de viață în cosmos. [
Pr.:
-bi-o-] – Din
fr. exobiologie.exobiologie (Dicționar de neologisme, 1986)EXOBIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază prezența și particularitățile formelor de viață în spațiul cosmic, pe planetele sistemului solar. [Pron.
-bi-o-, gen.
-iei. / < fr.
exobiologie, cf. gr.
exo – în afară,
bios – viață,
logos – studiu].
exobiologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXOBIOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază posibilitatea existenței vieții în afara Pământului; astrobiologie, cosmobiologie. (< fr.
exobiologie)
exobiologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exobiologíe (-bi-o-) s. f.,
art. exobiología, g.-d. exobiologíi, art. exobiologíeiexobiologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXOBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază prezența și particularitățile formelor de viață în cosmos. [
Pr.:
-bi-o-] — Din
fr. exobiologie.