exocarp (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXOCÁRP, exocarpuri, s. n. (
Bot.) Epicarp. – Din
fr. exocarpe.exocarp (Dicționar de neologisme, 1986)EXOCÁRP s.n. Partea externă a pericarpului. [< fr.
exocarpe, cf. gr.
exo – în afară,
karpos – fruct].
exocarp (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXOCÁRP s. n. partea externă a pericarpului. (< fr.
exocarpe)
exocarp (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exocárp s. n.,
pl. exocárpuriexocarp (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXOCÁRP, exocarpuri, s. n. (
Bot.) Epicarp. — Din
fr. exocarpe.