excludere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCLÚDERE, excluderi, s. f. Acțiunea de
a exclude și rezultatul ei; dare afară, înlăturare, excluziune (
1). –
V. exclude.excludere (Dicționar de neologisme, 1986)EXCLÚDERE s.f. Acțiunea de a (se) exclude și rezultatul ei; dare afară, înlăturare. [Var.
escludere s.f. / <
exclude].
excludere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exclúdere s. f.,
g.-d. art. exclúderii; pl. exclúderiexcludere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXCLÚDERE, excluderi, s. f. Acțiunea de
a exclude și rezultatul ei; dare afară, înlăturare, excluziune (
1). ♦ Prevedere a unei polițe de asigurare sau a unui titlu aplicabilă în caz de neacoperire. —
V. exclude.