excedentar - explicat in DEX

excedentar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau un anumit plafon dinainte stabilit. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. – Din fr. excédentaire.

excedentar (Dicționar de neologisme, 1986)
EXCEDENTÁR, -Ă adj. În plus; care prisosește. ♦ (despre buget, balanță etc.) cu excedent, ale cărui venituri întrec cheltuielile. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. excédentaire].

excedentar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXCEDENTÁR, -Ă adj. care are un excedent. (< fr. excédentaire)

excedentar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*excedentár, -ă adj. Care are excedent: buget excedentar.

excedentar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
excedentár adj. m., pl. excedentári; f. excedentáră, pl. excedentáre

excedentar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau un anumit plafon dinainte stabilit. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. — Din fr. excédentaire.