erinaceid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERINACEÍD, erinaceide, s. n. (La
pl.) Familie de mamifere insectivore, cu corpul acoperit cu țepi
(Erinaceidae); (și la
sg.) animal care face parte din această familie. – Din
fr. érinacéidés.erinaceid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)erinaceíd s. n.,
pl. erinaceídeerinaceid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERINACEÍD, erinaceide, s. n. (La
pl.) Familie de mamifere insectivore, cu corpul acoperit cu țepi
(Erinaceidae); (și la
sg.) animal care face parte din această familie. — Din
fr. érinacéidé.