eratic - explicat in DEX

eratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ERÁTIC, -Ă, eratici, -ce, adj. Care nu este fix. ◊ Bloc eratic sau stâncă eratică = bloc de piatră adus mai ales de ghețari și așezat în regiuni cu care nu are nimic comun din punct de vedere geologic. – Din fr. erratique, lat. erraticus.

eratic (Dicționar de neologisme, 1986)
ERÁTIC, -Ă adj. Care nu este fix; neregulat. ◊ Bloc eratic = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. [< fr. erratique, cf. lat. errare – a rătăci].

eratic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ERÁTIC, -Ă adj. care nu este fix; rătăcitor, neregulat. ♦ bloc ~ = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. (< fr. erratique, lat. erraticus)

eratic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*erátic, -ă adj. (lat. erráticus, rătăcitor, d. errare, a rătăci, a greși. V. eroare, rătăcesc). Med. Intermitent, iregular: frigurĭ eratice. Geol. Stîncă eratică, bloc eratic, care, pintr’o [!] cauză oare-care, se află dus departe de zăcămîntu luĭ natural.

eratic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
erátic (care nu este fix) adj. m., pl. erátici; f. erátică, pl. erátice

eratic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
eratic a. 1. Med. neregulat: friguri eratice; 2. Geol. transportat de aiurea: blocuri eratice.

eratic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ERÁTIC, -Ă, eratici, -ce, adj. Care nu este fix. ◊ Bloc eratic sau stâncă eratică = bloc de piatră adus mai ales de ghețari și așezat în regiuni cu care nu are nimic comun din punct de vedere geologic. — Din fr. erratique, lat. erraticus.