eradicare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERADICÁRE, eradicări, s. f. Acțiunea de
a eradica și rezultatul ei. –
V. eradica.eradicare (Dicționar de neologisme, 1986)ERADICÁRE s.f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei; eradicație. [<
eradica].
eradicare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eradicáre s. f.,
g.-d. art. eradicắrii; pl. eradicắrieradicare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERADICÁRE, eradicări, s. f. Acțiunea de
a eradica și rezultatul ei. —
V. eradica.