erasmic (Dicționar de neologisme, 1986)ERÁSMIC, -Ă adj. Care provine de la Erasm. ◊
Citire erasmică = citire a limbilor clasice indicată de Erasm, potrivit modului cum acesta presupunea că se pronunțau. [Cf.
Erasm din Rotterdam – învățat olandez din evul mediu].
erasmic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)erásmic adj. m.,
pl. erásmici; f. erásmică, pl. erásmice