episcopie - explicat in DEX

episcopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPISCOPÍE, episcopii, s. f. Teritoriu asupra căruia se extinde autoritatea unui episcop¹; eparhie. ◊ Reședința episcopului; episcopat. – Din ngr. episkopía.

episcopie (Dicționar de neologisme, 1986)
EPISCOPÍE s.f. Proiectare a obiectelor opace cu ajutorul episcopului. [Gen. -iei. / < fr. épiscopie].

episcopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPISCOPÍE s. f. proiectare a obiectelor opace cu ajutorul episcopului. (< fr. épiscopie)

episcopie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*episcopíe f. (ngr. și vgr. episkopía). Episcopat (demnitatea și timpu). Eparhia unuĭ episcop. Locuința, sedĭu unuĭ episcop. Biserica catedrală a episcopiiĭ. – Vechĭ și -cupíe și pisc-.

episcopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
episcopíe s. f., art. episcopía, g.-d. art. episcopíei; pl. episcopíi, art. episcopíile

episcopie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
episcopie f. 1. biserică episcopală; 2. jurisdicțiune episcopală, dioceză: Episcopia dela Argeș.

episcopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPISCOPÍE, episcopii, s. f. Teritoriu asupra căruia se extinde autoritatea unui episcop¹; eparhie. ♦ Reședința episcopului; episcopat. — Din ngr. episkopía.