episodic - explicat in DEX

episodic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPISÓDIC, -Ă, episodici, -ce, adj. Care ține de un episod; secundar, întâmplător, incidental. – Din fr. épisodique.

episodic (Dicționar de neologisme, 1986)
EPISÓDIC, -Ă adj. De episod; neesențial, întâmplător, incidental, secundar. [< fr. épisodique].

episodic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPISÓDIC, -Ă adj. care ține de episod. ◊ întâmplător, incidental. (< fr. épisodique)

episodic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*episódic, -ă adj. (d. episod). Dintr’un episod: personagiŭ episodic. Fig. Accesoriŭ. – Și -zodic (după fr.).

episodic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
episódic adj. m., pl. episódici; f. episódică, pl. episódice

episodic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPISÓDIC, -Ă, episodici, -ce, adj. Care ține de un episod; secundar, întâmplător, incidental. — Din fr. épisodique.