epata - explicat in DEX

epata (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPATÁ, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. – Din fr. épater.

epata (Dicționar de neologisme, 1986)
EPATÁ vb. I. tr. A impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. ♦ refl. A se extazia, a rămâne uluit, profund impresionat. [p.i. -tez. / < fr. épater].

epata (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPATÁ vb. tr. a impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. (< fr. épater)

epata (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epatá (a ~) vb., ind. prez. 3 epateáză

epata (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPATÁ, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. — Din fr. épater.