eozină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EOZÍNĂ, eozine, s. f. Colorant roșu strălucitor, folosit la fabricarea cernelii roșii, în bacteriologie ca substanță de contrast, la
sensibilizarea plăcilor fotografice, în cosmetică, în industria alimentară etc. [
Pr.:
e-o-] – Din
fr. éosine.eozină (Dicționar de neologisme, 1986)EOZÍNĂ s.f. Materie colorantă folosită în industria textilă, la fabricarea cernelurilor roșii etc. [Pron.
e-o-. / < fr.
éosine].
eozină (Marele dicționar de neologisme, 2000)EOZÍNĂ s. f. materie colorantă roșie sau galben-verzuie, obținută prin acțiunea bromului asupra fluoresceinei, servind în industria textilă, la fabricarea cernelurilor etc. (< fr.
éosine)
eozină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eozínă (e-o-) s. f.,
g.-d. art. eozínei; pl. eozíneeozină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EOZÍNĂ, eozine, s. f. Colorant roșu strălucitor, folosit la fabricarea cernelii roșii, în bacteriologie ca substanță de contrast, la sensibilizarea plăcilor fotografice, în cosmetică, în industria alimentară etc. [
Pr.:
e-o-] — Din
fr. éosine.