eozină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EOZÍNĂ, eozine, s. f. Colorant roșu strălucitor, folosit la fabricarea cernelii roșii, în bacteriologie ca substanță de contrast, la
sensibilizarea plăcilor fotografice, în cosmetică, în industria alimentară etc. [
Pr.:
e-o-] – Din
fr. éosine.