egumeni - explicat in DEX

egumeni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EGUMENÍ, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A conduce o mănăstire; a stăreți. – Din egumen.

egumeni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
egumení (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. egumenésc, imperf. 3 sg. egumeneá; conj. prez. 3 să egumeneáscă

egumenì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
egumenì v. a se face egumen.

egumeni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EGUMENÍ, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A conduce o mănăstire; a stareți. – Din egumen.