ducesă - explicat in DEX

ducesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUCÉSĂ, ducese, s. f. Soția unui duce²; femeie care stăpânește un ducat. – Duce + suf. -esă (după fr. duchesse). Cf. it. duchessa.

ducesă (Dicționar de neologisme, 1986)
DUCÉSĂ s.f. Soția unui duce. [Cf. it. duchessa, fr. duchesse].

ducesă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DUCÉSĂ s. f. soția unui duce; femeie care stăpânește un ducat (I). (după fr. duchesse)

ducesă (Dicționaru limbii românești, 1939)
* ducésă f., pl. e (d. duce; fr. duchesse, it. duchessa). Nevastă de duce. Suverană a unuĭ ducat.

ducesă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ducésă s. f., g.-d. art. ducései; pl. ducése

ducesă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ducesă f. 1. soția ducelui; 2. femeie care posedă un ducat.

ducesă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUCÉSĂ, ducese, s. f. Soția unui duce²; stăpână a unui ducat. — Duce² + suf. -esă (după fr. duchesse). Cf. it. duchessa.