domoli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOMOLÍ, domolesc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. A face să se miște sau a se mișca mai încet. ♦
Tranz. A înfrâna, a struni un animal.
2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate.
3. Tranz. și
refl. A (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera.
4. Refl. (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat. –
Cf. sl. domoliti se „a obține prin rugăciuni”,
ucr. domolyty „a obține”.