domolire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DOMOLÍRE, (rar) domoliri, s. f. Acțiunea de a (se) domoli. – V. domoli.
domolire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) domolíre s. f., g.-d. art. domolírii; pl. domolíri
domolire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DOMOLÍRE,domoliri, s. f. Acțiunea de a (se) domoli. — V. domoli.