dinar - explicat in DEX

dinar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DINÁR, dinari, s. m. 1. Monedă de aur sau de argint de origine arabă, care a circulat în trecut și în Europa. 2. Unitate monetară curentă în Iugoslavia, Algeria, Iordania etc. – Din ngr. dinárion, fr. dinar.

dinar (Dicționar de neologisme, 1986)
DINÁR s.m. 1. V. denar. 2. Unitate monetară în [fosta] Iugoslavie, Algeria, Iordania etc. ♦ Monedă divizionară în Iran, valorând a suta parte dintr-un rial. [< ngr. dinarion, fr. dinar].

dinar (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
dinár (dinári), s. m. – 1. Monedă de argint arabă. – 2. Unitate monetară curentă în Iugoslavia, Algeria etc. – Var. (înv.) denar, dinariu.Gr. δηνάριον, în parte prin intermediul sl. dinarĭ.

dinar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DINÁR s. m. unitate monetară în fosta Iugoslavie, Algeria, Iordania, Libia etc. ◊ monedă divizionară în Iran, a suta parte dintr-un rial. (< fr. dinar)

dinar (Dicționaru limbii românești, 1939)
dinár m. (mgr. dinárion, vsl. dinarĭ, d. lat. denarius, de zece [adică nummus, monetă]). O veche monetă romană de argint în valoare de 10 așĭ, apoĭ 16 așĭ saŭ 4 sesterțiĭ (1 fr. și 7 banĭ). O veche monetă franceză care valora a doŭa-spre-zecea parte dintr’un sou tournois. O veche monetă românească de origine ardelenească, introdusă apoĭ și în cele doŭă principate româneștĭ (Era la început cea maĭ mică monetă românească de argint, apoĭ de aramă și se numea și ban. A fost părăsită pe la 1431). Numele franculuĭ sîrbesc. Dinaru văduveĭ, pomană făcută de un sărac, ca cea făcută de văduva din evanghelie. Dinaru sfîntuluĭ Petru, dar voluntar făcut papeĭ de către credincĭoșĭ.

dinar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dinár¹ (monedă actuală) s. m., pl. dinári

dinar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dinár² (monedă veche) v. denár

dinar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dinar m. 1. veche monedă romană în valoare de zece ași: Isus fu vândut pentru 30 de dinari; 2. veche monedă în Moldova în valoare de un leu: cu dinari moldovenești și cu grivne muntenești POP.; 3. ban în genere: jucătorul ce aruncă ultimu-i dinar. [Gr. mod.].

dinar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DINÁR, dinari, s. m. 1. Monedă de aur sau de argint de origine arabă, care a circulat în trecut și în Europa. 2. Unitate monetară curentă în Algeria, Bahrein, Iordania, Iraq, Serbia, Kuweit, Libia, Tunisia, Yemen. — Din ngr. dinárion, fr. dinar.