dictatură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DICTATÚRĂ, dictaturi, s. f. 1. (În Roma antică) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitată de un dictator.
2. Instituție politică, putere de stat în care o persoană (sau un grup de persoane) este
învestită cu autoritate nelimitată prin legi și adesea bazată pe violență. ♦
Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxistă care preconiza
exercitarea puterii de stat de către proletariat în perioada cuprinsă între revoluția socialistă și
instaurarea societății socialiste. – Din
fr. dictature, lat. dictatura.dictatură (Dicționar de neologisme, 1986)DICTATÚRĂ s.f. 1. Demnitatea de dictator în vechea Romă; timpul cât un dictator exercita puterea.
2. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unui dictator; guvernare exercitată de o clasă dominantă.
3. (
În filozofia marxistă)
Dictatura proletariatului = putere de stat a clasei muncitoare întemeiată pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, rolul conducător deținându-l clasa muncitoare prin partidul ei marxist-leninist. [< lat.
dictatura, cf. fr.
dictature].
dictatură (Marele dicționar de neologisme, 2000)DICTATÚRĂ s. f. 1. (în Roma antică) demnitatea de dictator; timpul cât acesta exercita puterea. 2. formă de guvernare în care puterea supremă aparține unui dictator. 3. conducere a socității exercitată de o clasă socială dominantă. ◊ (fig.) putere absolută, fără control; purtare despotică, tiranică. (< fr.
dictature, lat.
dictatura)
dictatură (Dicționaru limbii românești, 1939)* dictatúră f., pl.
ĭ. (lat.
dictatura). Demnitatea (autoritatea) de dictator.
Fig. Putere absolută.
dictatură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dictatúră s. f.,
g.-d. art. dictatúrii; pl. dictatúridictatură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dictatură f.
1. demnitatea, autoritatea dictatorului;
2. fig. putere absolută.
dictatură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DICTATÚRĂ, dictaturi, s. f. 1. (În Roma antică) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitată de un dictator.
2. Regim politic în care întreaga putere este deținută de o persoană sau un grup de persoane, într-o manieră autoritară, arbitrară, recurgând la forță și coerciție. — Din
fr. dictature, lat. dictatura.