dictator - explicat in DEX

dictator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DICTATÓR, dictatori, s. m. 1. (În Roma antică) Conducător al armatei cu puteri politice nelimitate, ales de senat, în vreme de război, de răscoale etc., pe o perioadă de șase luni. 2. Conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate. ♦ Fig. Persoană care are o conduită autoritară, care caută să-și impună cu orice preț voința. – Din fr. dictateur, lat. dictator.

dictator (Dicționar de neologisme, 1986)
DICTATÓR s.m. 1. Magistrat suprem în vechea Romă, ales de senat pe termen de șase luni și învestit cu putere absolută în vreme de război. 2. Conducător de stat cu puteri discreționare. ♦ (Fig.) Om cu purtări autoritare. [Acc. și dictátor. / < lat. dictator, cf. fr. dictateur].

dictator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DICTATÓR s. m. 1. (în Roma antică) magistrat suprem, ales de senat pe termen de șase luni și investit cu putere absolută în vreme de război. 2. conducător de stat cu puteri discreționare. ◊ (fig.) om cu purtări autoritare. (< fr. dictateur, lat. dictator)

dictator (Dicționaru limbii românești, 1939)
* dictatór m. (lat. dictator). Un fel de magistrat roman investit cu putere absolută pe șase lunĭ cînd republica era în pericul. Persoană investită cu putere absolută: ziŭa de 18 Brumar făcu din Bonaparte un dictator.

dictator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dictatór s. m., pl. dictatóri

dictator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dictator m. 1. magistrat roman învestit cu puterea absolută pe șase luni, când republica era în pericol; 2. persoană învestită cu o autoritate suverană și absolută.

dictator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DICTATÓR, -OÁRE, dictatori, -oare, s. m. și f. 1. S. m. (În Roma antică) Magistrat superior, ales de senat, în vreme de război, de răscoale etc., pe o perioadă de șase luni, cu puteri nelimitate. 2. S. m. și f. Conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate. ♦ Fig. Persoană autoritară, care își impune punctul de vedere, voința; tiran, despot. — Din fr. dictateur, lat. dictator.