diaconesc (Dicționaru limbii românești, 1939)
* 1) diaconésc, -eáscă adj. Diaconic.
diaconesc (Dicționaru limbii românești, 1939)
* 2) diaconésc v. tr. Fac diacon. V. intr. Funcționez ca diacon.
diaconesc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
diaconesc a. ce ține de diacon: vestminte diaconești.