dezmeticit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZMETICÍT, -Ă, dezmeticiți, -te, adj. (Adesea
fig.) Care și-a revenit după o amețeală, o spaimă etc. [
Var.:
dezmetecít, -ă adj.] –
V. dezmetici.dezmeticit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZMETICÍT, -Ă, dezmeticiți, -te, adj. (Adesea
fig.) Care și-a revenit după o amețeală, o spaimă etc. [
Var.:
dezmetecít, -ă adj.] —
V. dezmetici.