dezlipit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZLIPÍT, -Ă, dezlipiți, -te, adj. (Despre obiecte lipite, prinse, fixate strâns de altele) Desfăcut, desprins, cu lipitura stricată. –
V. dezlipi.dezlipit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZLIPÍT, -Ă, dezlipiți, -te, adj. (Despre obiecte lipite, prinse, fixate strâns de altele) Desfăcut, desprins, cu lipitura stricată. —
V. dezlipi.