dezincrusta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZINCRUSTÁ, dezincrustéz, vb. I.
Tranz. A curăța de depunerile de piatră o căldare de aburi, o instalație termică etc. – Din
fr. désincruster.dezincrusta (Dicționar de neologisme, 1986)DEZINCRUSTÁ vb. I. tr. 1. A curăța depunerile de piatră de pe o căldare de abur sau de pe o mașină termică.
2. A îndepărta unele substanțe care însoțesc celuloza în materia primă fibroasă din care se fabrică hârtia. [< fr.
désincruster].
dezincrusta (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEZINCRUSTÁ vb. tr. 1. a înlătura crusta din instalațiile de răcire ale motoarelor cu ardere internă, din cazanele cu abur, turbine etc. 2. a îndepărta unele substanțe care însoțesc celuloza în materia primă fibroasă din care se fabrică hârtia. (< fr.
désincruster)
dezincrusta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezincrustá (a ~) (de-zin-/dez-in-) vb.,
ind. prez. 3
dezincrusteázădezincrusta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZINCRUSTÁ, dezincrustez, vb. I.
Tranz. A curăța de depunerile de piatră un cazan de aburi, o instalație termică etc. — Din
fr. désincruster.