dezincrustant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZINCRUSTÁNT, dezincrustante, s. n. Substanță folosită pentru a împiedica depunerile de piatră în căldările de aburi, în instalațiile termice etc., sau pentru a dezincrusta o astfel de căldare, instalație etc. – Din
fr. désinscrustant.dezincrustant (Dicționar de neologisme, 1986)DEZINCRUSTÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care se folosește pentru a împiedica depunerile de piatră în căldările de abur sau pentru a dezincrusta o astfel de căldare. [< fr.
désincrustant].
dezincrustant (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEZINCRUSTÁNT s. n. substanță care se folosește la dezincrustare. (< fr.
désincrustant)
dezincrustant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezincrustánt (de-zin-/dez-in-) s. n.,
pl. dezincrustántedezincrustant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZINCRUSTÁNT, dezincrustante, s. n. Substanță folosită pentru a împiedica depunerile de piatră în cazanele de abur, în instalațiile termice etc., sau pentru a dezincrusta un astfel de cazan, o instalație etc. — Din
fr. désinscrustant.