dezincriminare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DEZINCRIMINÁRE,dezincriminări, s. f. (Jur.) Acțiunea de a dezincrimina. – V. dezincrimina.
dezincriminare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DEZINCRIMINÁRE,dezincriminări, s. f. (Jur.) Acțiunea de a dezincrimina. — V. dezincrimina.