depoluare - explicat in DEX



depoluare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPOLUÁRE, depoluări, s. f. Acțiunea de a depolua și rezultatul ei: purificare. [Pr.: -lu-a-] – V. depolua.

depoluare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPOLUÁRE s.f. Acțiunea de a depolua și rezultatul ei; purificare. [Pron. -lu-a-. / < depolua].

depoluare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
depoluáre (-lu-a-) s. f., g.-d. art. depoluắrii; pl. depoluắri

depoluare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPOLUÁRE, depoluări, s. f. Acțiunea de a depolua și rezultatul ei; purificare. [Pr.: -lu-a-] — V. depolua.

Alte cuvinte din DEX

DEPOLUANT DEPOLUA DEPOLIZARE « »DEPOLUAT DEPONENT DEPONTA