deplantare - explicat in DEX



deplantare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPLANTÁRE, deplantări, s. f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. – V. deplanta.

deplantare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPLANTÁRE s.f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operație de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. [< deplanta].

deplantare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deplantáre (de-plan-) s. f., g.-d. art. deplantắrii; pl. deplantắri

deplantare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPLANTÁRE, deplantări, s. f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. — V. deplanta.