deplantare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPLANTÁRE, deplantări, s. f. Acțiunea de
a deplanta și rezultatul ei. ◊
Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. –
V. deplanta.deplantare (Dicționar de neologisme, 1986)DEPLANTÁRE s.f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊
Deplantarea minelor = operație de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. [<
deplanta].
deplantare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deplantáre (de-plan-) s. f.,
g.-d. art. deplantắrii; pl. deplantắrideplantare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPLANTÁRE, deplantări, s. f. Acțiunea de
a deplanta și rezultatul ei. ◊
Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. —
V. deplanta.