deplanta - explicat in DEX

deplanta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPLANTÁ, deplantéz, vb. I. Tranz. 1. A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta în altă parte. 2. A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat. – Din fr. déplanter.

deplanta (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPLANTÁ vb. I. tr. 1. (Franțuzism) A scoate (un copac) dintr-un anumit loc pentru a-l planta în altă parte. 2. (Mil.) A dezgropa, a ridica mine explozive. [< fr. déplanter].

deplanta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEPLANTÁ vb. tr. 1. a scoate (un copac) dintr-un anumit loc pentru a-l replanta. 2. a dezgropa mine explozive. (< fr. déplanter)

deplanta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deplantá (a ~) (de-plan-) vb., ind. prez. 3 deplanteáză

deplanta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPLANTÁ, deplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta în altă parte. 2. A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat. — Din fr. déplanter.