demarcare - explicat in DEX

demarcare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEMARCÁRE, demarcări, s. f. Acțiunea de a (se) demarca și rezultatul ei. – V. demarca.

demarcare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEMARCÁRE s.f. Acțiunea de a (se) demarca și rezultatul ei; demarcație. [< demarca].

demarcare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
demarcáre s. f., g.-d. art. demarcắrii; pl. demarcắri

demarcare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEMARCÁRE, demarcări, s. f. Acțiunea de a (se) demarca și rezultatul ei. — V. demarca.